Cap. 13 - Equalitarian power plant

Img. Wikipedia, sursa 15/05/18: https://ro.wikipedia.org/wiki/Falus#/media/File:Phallus_in_Formosa_Aboriginal_Cultural_Village.jpg

Deși poate va apărea o exagerare, totuși ceea ce eu vor arăta în cele ce urmează, cum că puterea ce face să meargă lucrurile în Țara lu’ pește are la bază un soi de energie electrică, pare a fi fără cusur.

Tehnic, pentru generarea de energie electrică, este folosit un generator, care este un dispozitiv ce convertește energia mecanică în energie electrică pentru a fi utilizat într-un circuit extern. Sursele de energie mecanică includ turbinele cu abur, turbinele cu gaz, turbinele cu apă, motoare cu combustie internă și chiar banalele manivele de mână și aici insistăm mai cu seamă asupra unor dispozitive acționate manual. Generatoarele oferă așadar puterea pentru rețelele electrice. Conversia inversă a energiei electrice în energie mecanică se face printr-un motor electric, iar motoarele și generatoarele au multe asemănări. Curentul electric este folosit pentru a pune în funcțiune toate echipamentele ce funcționează cu acest gen de energie. 

În societatea egalitariană se folosește un altfel de energie decât cea electrică, una mai subtilă, una care pune în mișcare mecanismele neuronale ale supușilor, iar acestea vor face ca mâinile să dea exteriorului forma preconizată. Capetele acestora vor funcționa conform planului trasat de Înalții Funcționari de după Înalta Poartă și orice gest va fi asemenea. Energia asta este una intelectuală și da, este cea mai puternică forță de pe pământ, dacă nu ați știut sau bănuit încă asta.

Să ne imaginăm cum ar funcționa sistemul acționat de energia sus amintită, într-un mecanism imaginar simplu, unde suntem nevoiți să facem o comparația cu un sistem politic existent, deși excludem ab initio orice analogie. 

Președintele și pe plan local primarul, parlamentul și pe plan local consiliul local își au sediul într-o minunată clădire. Una cu clopot sau alarmă antiaeriană în funcție de votul aleșilor, dar făcută mai mare decât biserica, că de, asta din urmă ține de o perioadă de mult apusă. În fața clădirii președinției și parlamentului local, se află așezată o statuie erectă în formă de falus care simbolizează virilitatea sistemului și puterea lui de a intra peste tot, oriunde se ivește vreo oportunitate, sau vreo necesitate. Fiecare supus are obligația ca odată pe zi să treacă prin fața primăriei și să frece falusul din fața clădiri. O singură pereche de mâini nu face mare lucru, dar multe perechi de mâini ideal toți locuitorii comunei, vor face ca din vârful statuii să țâșnească fulgere electrice care colectate de îndată, vor aprinde becurile în primărie. Cu cât statuia este frecată mai mult și cu convinge, cu atât energia eliberată va fi mai puternică. Dacă este cumulată în exces energia asta poate fi chiar exportată, convertită în monedă, care va fi dată în schimbul unor bunuri comune, ce ar aparține supușilor dar sunt folosite și beneficiază de ale numai Înalții Funcționari de după Înalta Poartă. 

Se face că primarul, atunci cât o necesitate imperioasă o cere, cheamă supușii într-o adunare de urgență în fața primăriei și le solicită să pornească o acțiune colectivă de frecare a statuii. Secretarul comunei vociferează, îndemnându-i să nu se oprească și să treacă peste orice oboseală sau tendință de a renunța, sub amenințări diverse, cum ar fi chiar majorarea impozitelor. În rarele momente cât se întâmplă aceasta, din statuie iese o energie fenomenală, capabilă să răstoarne chiar prognoza meteorologică. Adică, timpul probabil tocmai rostit cu convingere pe canalele de știri, cum că ar veni ploaia spre exemplu, se schimbă brusc căci energia eliberată de statuie împrăștie norii și face să răsară soarele. 

Energia aceasta pătrunde în toate straturile colectivității. Generatoarele de energie egalitariană nu sunt numai cele amplasate în fața primăriilor, acestea fiind unitățile cele mai mici, cele de bază. Parte din energia generată în fața primăriei este cedată unor grupări mai mari, unor asociații de primării. Mai multe primării deci, au construite generatoare comune, statuii falice imense, care la rândul lor cedează o parte din energie către tot mai sus. Astfel și acestea se asociază în structuri tot mai mari și mai mari, până la chiar unica și prea-măreața, de neegalat și care este ascunsă tuturor privirilor. Spre  Marea Statuie, către care încă nici măcar un Mare Funcționar de după Înalta Poartă, nu are puterea să se uite. 

De ce activitatea de bază, de generare a energiei prin frecarea statuii din fața primăriei este cea care se află la baza sistemului egalitarian de guvernare, sistem care are la baza principiul că toți oamenii sunt egali și merită drepturi și oportunități egale ? Simplu, deoarece supușii prin participarea la o aceeași activitate și prin solicitarea de a depune fiecare un efort optimal se crează convingerea unei egalități absolute în stabilirea sarcinilor. La crearea convingerii participă însă și toți înalții funcționari disponibili și asistenții acestora, deoarece sunt cei care cheamă la însăși acțiunea egalitară de frecare. Nu pentru că freacă și ei ceva, ci fiindcă îndeamnă pe toți la acțiunea care generează puterea de a merge spre ziua de mâine, puterea de a dori o explozie și mai mare de energie, puterea de a dori energia care va fi capabilă de a schimba totul în bine, așa cum a fost stabilit anticipat.